miercuri, 16 ianuarie 2013

Sex war (runda I)


După cum vă spuneam într-o postare anterioară am tot căutat pe net ceva de citit. Și mi-am facut un stoculeț de vreo 50 de titluri cu care mă tot lupt de pe la începutul anului. Că așa sunt eu, am faze. Când nu pun mâna pe o carte cu lunile, când le citesc ”sudate”, ca pe țigări, nu termin bine una că încep alta. Iar acum e una din fazele de sudură. Am tot citit cărți care m-au fascinat, enervat la culme, îngrozit, emoționat, lăsat indiferentă sau pe care nu am avut răbdare să le duc până la capăt și am dat cu ele la coșul de gunoi rapid. Trăiască Recycle Bin! Dar nu găsisem niciuna care să mă amuze. Ei bine, am găsit-o. 
Sursa foto
Am râs cu lacrimi la mai mult de jumătate din carte, adică vreo 100 de pagini de râs în hohote. Nu îmi amintesc când am râs ultima dată cu așa poftă citind o carte. Nu, cartea nu e de umor, așa cum poate v-ați închipui, pare cât se poate de serioasă, dar dacă reușești să citești printre rânduri, te rupi de râs. Citind, îmi aminteam de o doamnă învățătoare care povestea că pe timpul lui Ceaușescu nu a avut nimic mai bun de făcut într-o zi și și-a cumpărat o carte de bucate, iar în drum spre casă, în autobuz, s-a apucat să o răsfoiască. Citea și râdea cu lacrimi și toată lumea se uita la ea ca la nebuni. De ce râdea? Majoritatea rețetelor erau cu câte 10 ouă, smântână din belșug, fripturi peste fripturi și alte asemenea ciudățenii care la vremea respectivă, prin '86, erau de domeniul SF pentru muritorul de rând. Pare o nebunie să râzi la o carte de bucate, nu? În condițiile alea nu, nu era o nebunie, era un simț al umorului extrem de dezvoltat. Haz de necaz.
Așa și cu cartea mea. Nu am putut niciodată să citesc cărți din astea de sfaturi: ”Cum să …”, ”10 sfaturi pentru a …”, Cum să reușești în …” etc. Mi s-au părut dintotdeauna o înșelăciune prea evidentă ca să îmi pierd timpul. Până am văzut titlul acesta care nu m-a lăsat să trec mai departe. Mi-am zis: ”Trebuie să văd ce le-a debitat capul tembelilor.” Și m-am pus pe citit. Am avut revelația … cărții de bucate.
sursa foto
Cartea se numește ”De ce bărbații mint, iar femeile plâng?”, scrisă de Barbara și Allan Pease. O să spuneți că sunt rea, sau sufăr de misandrie. Nu, am fost pur și simplu curioasă. Și nu, nu mi s-a explicat de ce bărbații mint. S-a discutat general, pentru că nu doar bărbații mint, ci și femeile, clar. Toți mințim la un moment dat. S-au explicat tipurile de minciuni și mincinoși. Dar nu asta e amuzant și nici de ce femeile plâng nu e amuzant. Amuzant e modul în care se explică diferențele dintre femei și bărbați, diferențele de mentalitate, construcție, mod de abordare al problemelor. De ce acționăm diferit, de ce reacționăm diferit, de ce nu ne înțelegem. Vă pun mai jos un fragment, dacă mai aveți răbdare să citiți, iar la sfârșit vă spun și concluzia experimentului meu practic, pentru că, da, am aplicat teoria.
P.S. M-am tot uitat pe net să găsesc cartea în română. Am găsit o grămadă de alte titluri ale celor doi dar nu ăsta, deși am găsit comentarii despre carte. Așa că sper ca traducerea mea să fie suficient de clară.

”Femeia a evoluat ca crescătoare și apărătoare a urmașilor. Ca rezultat, creierul feminin e programat pentru a hrăni, educa, oferi dragoste și afecțiune în viața oamenilor.
Bărbatul a evoluat cu o programare total diferită: să vâneze, să lupte, să protejeze, să susțină material și să rezolve probleme. În concluzie, se înțelege că creierul bărbaților și al femeilor a fost programat pentru funcții și priorități distincte.
De ce bărbații reușesc să facă doar un singur lucru la un moment dat. Dacă ele pot citi în timp ce aud și vorbesc, de ce un bărbat nu poate?
”De ce când citește sau se uităla televizor el nu aude ce zic?
Motivul e acela că creierul bărbatului e compartimentat și specializat. În termeni simpli, e ca și cum el ar avea sălițe împrăștiate prin creier, fiecare cu cel puțin o funcție principală ce operează independent de restul. Cablul care conectează emisfera dreaptă și stângă a creierului său, corpus callosum, e în medie cu 10% mai subțire decât al femeii și transportă cu cca 30% mai puține conexiuni între cele două emisfere. Acesta este motivul focalizării, pe rând, asupra fiecărui lucru, în tot ceea ce el face în viață. Această focalizare exactă permite bărbaților să devină mari specialiști. 90% dintre specialiștii din lume sunt bărbați, excelenți în aplicarea acelei unice aptitudini. Înțelegând această mentalitate, ”pe rând, câte un singur lucru” e unul dintre cele mai importante lucruri pe care o femeie le poate învăța referitor la bărbați. Asta explică de ce bărbații dau radioul mai încet când citesc sau când dau înapoi cu mașina. Dacă el se găsește într-un sens giratoriu și cineva îi vorbește, probabil va greși ieșirea. Dacă lucrează cu un instrument ascuțit, iar telefonul sună, există riscul de a se răni. Văzând imagini ale creierului unui bărbat care citește veți descoperi că el e practic surd în acel moment. Amintiți-vă: niciodată nu vorbiți cu un bărbat care se bărbierește, … doar în cazul în care doriți să se rănească și nu încercați să rezolvați nici o problemă importantă în timp ce el se uită la tv. Nici chiar în timpul reclamelor.
Sursa foto
Creierul femeii este configurat pentru a executa sarcini multiple. Majoritatea femeilor pot face în același timp mai multe lucruri care nu au legătură unul cu altul. Imaginile cerebrale arată că creierul femeii nu se oprește niciodată, e activ chiar și când doarme. Asta e principalul motiv pentru care 96% din asistentele personale din lume sunt femei. (Oare???) E ca și cum femeia ar fi fost asemănătoare din punct de vedere genetic cu caracatița. Ea e capabilă să vorbească la telefon, să urmărească o rețetă nouă, să se uite la tv în același timp. Poate conduce mașina, să se machieze și să asculte radioul în timp ce vorbește. Dar dacă un bărbat urmărește o rețetă pentru a pregăti un fel de mâncare, iar dvs vorbiți cu el, e mai bine să mâncați în oraș. Cea mai bună strategie, dacă doriți să nu vă enervați, e ca niciodată să nu îi dați bărbatului mai multe lucruri de făcut în același timp. … și cel mai important, niciodată nu-i puneți întrebări bărbatului în timpul unei partide de sex.”( De ce? Moare? :))))))

sursa foto
Nu știu dacă v-a dat de gândit, dar eu am vrut să verific, așa că l-am prins pe Don't disturb într-un moment de pauză și i-am zis că vreau să discut ceva serios cu el, dar vreau răspunsuri sincere. Ăsta s-a opărit urgent când a auzit de discutat serios. S-a gândit că îl bag în ședință. Am văzut clar pe fața lui expresia aia: ”Ia-mă, Doamne, stinge-mi neamul!”. Am râs cu poftă și i-am explicat repede că nu e vorba de el, ci generalități despre bărbați și femei, că vreau punctul lui de vedere. S-a dezumflat vizibil ușurat. Așa că l-am întrebat: ”Auzi, tu când te uiți la tv sau stai la calculator și eu turui vrute și nevrute, tu auzi ceva din ce zic eu?”. El, drăguț de nu se poate: ”Aud jumătate din ce zici tu, jumătate din ce se zice la tv, iar restul încerc să completez din zbor.”Am râs cu lacrimi. Sunt convinsă că nu aude jumătate, poate nici un sfert, dar așa e el, un drăguț, cică să nu mă simt eu prost. Și eu mă fac că îl cred, ca să nu se simtă el prost. Și uite așa și la mândra … ce mai buni prieteni suntem noi. 
Cu vorbitul la telefon deja am remarcat faptul că uneori bărbații se ridică și ies din încăpere pentru a vorbi la telefon. Credeam că e din cauza ... secretomaniilor. O să verific pe parcurs dacă e din cauza zgomotului. Restul o să le experimentez în timp.
Concluzie: Să nu le dați două lucruri de o dată, că se zăpăcesc, fac totul varză, mititeii de ei, voi vă enervați și nu rezolvați nimic. Pe rând, ca la grupa mică: acum păpăm, acum ne jucăm, acum …

P.S. Domnilor care trec pe aici
Nu vă supărați din cauza concluziei mele. Supărați-vă pe ăia care au scris cartea și nu uitați că autor e și un bărbat, mare analist de comportament, soțul doamnei, să pricep. O fi sub papuc sau poate l-a forțat să apară la autori ca să dea mai bine la public.
Revin.

9 comentarii:

  1. Ai explicat foarte fain continutul cartii, iar observatiile sunt, probabil, valabile in majoritatea cazurilor. De asta Napoleon era considerat un geniu: avea atentie distributiva, spre deosebire de confratii sai. Cat despre madame, despre noi se spune ca avem atat memorie de elefant in privinta detaliilor, cat si atentie multitasking... Poate spre nenorocul nostru.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)) stii, cand am citit chestia aia cu creierul femeii care nu ia nici o pauza, ma gandeam ca poate din cauza asta ma trezesc eu uneori teribil de obosita. Din cauza viselor si ma iritam teribil cand ii auzeam pe barbati ca nu viseaza. Ii invidiam de-a dreptul. Ce bine trebuie sa fie sa nu visezi. Eu imi iau problemele de peste zi cu mine in pat, din nefericire.

      Ștergere
    2. Auzi, faza cu atentia am inteles-o dar, fi-r-ar sa fie de treaba, nu asta e esentiala. Ma intreb daca si ei retin sau, de indata ce s-a intamplat sau au spus ceva - uita! Ca tinem noi minte si pentru ei. Ca eu sunt inconjurata de amnezici!

      Ștergere
    3. :))))))))))))) Nu stiu, mama draga, dar testeaza si imi spui cum e.

      Ștergere
  2. Eu mai trec pe aici, și nu mă supăr. Ba chiar confirm că ăia de au scris cartea au dreptate. Credeam că numai eu dau radioul mai încet când merg cu spatele sau intru pe vreo stradă foarte aglomerată :)
    Și cu telefonul e la fel. Dacă mă întreabă cineva ceva în timp ce vorbesc la telefon cu altcineva, m-am dezorientat de tot :) Nu mai știu nici ce zicea unul, nici ce a întrebat celălalt.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)) In primul rand ma bucur ca nu te superi, iar in al doilea ... inseamna ca trebuie sa iau notitze din cartea aia. Se pare ca se verifica. Multumesc ca mi-ai zis. Te mai astept.

      Ștergere
  3. Suntem foarte tari :)) n-o sa ma mai mire nimic de acum :))

    RăspundețiȘtergere
  4. Asa zice si sotiorul meu, ca pur si simplu nu poate sa fie atent la mine sand e la calculator.
    Mult timp m-am enervat si am facut adevarate isterii, dar pana la urma m-am convins ca exista undeva si un sambure de adevar.
    Si totusi,... intrebare. Soferia nu e multitasking??? Atunci de ce sa dau ei asa mari soferi?? La asta cum se pot concentra?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :))) bune intrebarile. Poate ar trebui sa ii intrebam, sa vedem ce zic. Deci dupa cum vad se cam adevereste ce zic astia prin carte.

      Ștergere