vineri, 17 mai 2013

Critica


Cum vă împăcați cu criticile?
Mie nu îmi plac criticile, ”observațiile” sau … ”sugestiile” făcute în mod public. Nu mi se pare deloc constructiv, ci mai degrabă am senzația că cel care critică o face cu singurul scop de a-și demonstra oarecare superioritate și de a-l umili pe celălalt. Pentru că omul se simte superior cănd îl desființează pe altul.
Constructiv mi se pare să corijezi și să oferi sugestii între patru ochi / urechi. Eu, una, te-aș asculta cu mai mare atenție decât aș face-o în fața unei audiențe când simt că mi se urcă sângele la cap și văd negru înaintea ochilor ... de nervi. Plus că te-aș aprecia pentru tact.
 
Să ne înțelegem, mă refer la muritorul de rând, nu la circurile televizate, mă refer la circul nostru de zi cu zi: mame care își admonestează copiii cu voce tare, în plină stradă, ca să vadă toți "nenii și tantile" care trec pe acolo ce monstruozitate a făcut ăla micu', funcționari publici, sau vânzători care au senzația că sunt Dumnezei și își demonstrează eficiența arătând unei cozi de 40 de persoane ce dobitoc e clientul de la ghișeu, oameni care au nevoie de audiență pentru a expune defectele partenerului, colegi care capătă subit voce de soprană când trebuie să îi atragă atenția altuia asupra unei probleme etc.
În opinia mea, dragilor ”critici cu audiență” sunteți niște frustrați și niște dobitoci.

15 comentarii:

  1. E, tact, de unde tact? Lipsa de educatie, in primul rand, apoi invidia si rautatea isi spun cuvantul...
    Iar oamenii cu bun simt care au valoare sunt pusi imediat la colt de cei cu tupeu, obraznici.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, din pacate cu bunul simt nu mai iesi la liman :(

      Ștergere
  2. Oamenii adora sa critice. In felul asta se simt 5 secunde mai perfecti.
    Finalul e pasional, cine te-a calcat pe bataturi? :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, zici ca dintr-o data devin zei
      :))) Nu m-a calcat nimeni ... direct. Am fost martora fara sa vreau la o scena de genul asta. Imi fierbea sangele in creier, desi nu aveam nici o legatura nici cu personajele si nici cu subiectul. Jenant!

      Ștergere
  3. Ne critica de obicei oamenii frustrati,aia care nu vor sa ne depasim conditia,pentru ca in felul asta ii facem mici.Si cele mai bune critici sunt cele constructive,exact cum ai spus si tu.Criticile venite din partea unor oameni educati,care au facut ceva in viata.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Critica are si ea rolul ei, si e bine sa existe. Problema e maniera de abordare. Oamenii se nasc critici de profesie :). Unii se pricep la orice, iar altii isi fac un scop in viata din a-i critica pe altii. Li se pare ca sunt mai grozavi, banuiesc. Critica constuctiva, in opinia mea, vine tocmai de la cei care nu au nevoie de audienta, nici de ton de soprana pentru a iti spune ca ai gresit, ori ca nu e bine ce faci, de la cei care iti vin si cu o justificare a opiniei, nu numai ... pentru ca stiu ei mai bine.

      Ștergere
  4. Foarte corect. Cred ca tine mult si de educatie, e important sa fii invatat de mic sa fii retinut in public, sa vezi asa ceva la maturii din jurul tau.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, cred ca e si educatia. si totusi ... chiar daca a-i creste intr-un mediu de circoteca, sa zicem, nu esti inchis, nu traiesti in nuca, mai inveti de la lumea inconjuratoare, chiar daca mama si tata au fost "cu circul", ai un creier, se presupune ca il si folosesti. Educatia primita nu mai e o scuza dupa ce treci de vreo 25-30 de ani. la varsta aia deja trebuie sa te autoeduci.

      Ștergere
    2. Chiar si critica intre patru ochi poate fi o dovada de frustrare, atunci cand cel ce critica o face la modul gratuit, el crezandu-se, vorba Darei, 5 secunde mai perfect. Cu atat mai mult e dovada de frustrare si de lipsa de educatie atunci cand critica e publica. Frustrare amestecata cu multa, multa prostie. Incearca sa-i dovedesti criticului ca nu are dreptate, demolandu-i teoria cu argumente logice. Nu va auzi un cuvant din ce spui, va ramane cramponat in idiotenia sa, inchistat acolo, nevazand si neauzind alta opinie. Numai asa, ca e el "destept".

      Ștergere
    3. Tu, din pacate, ai muuuulta experienta in a trata cu idiotii. Aici, insa, e si chestia aia cu prostul si cu fudulia. Pana nu isi pun ei poalele in cap ca sa arate lumii etc. etc. Iar cazul de la tine...ca nu pot sa zic al tau :))) e clar patologic. Eu ma mir cun de nu-l leaga careva sa il studieze :))). Pana la urma cred ca nu de educatie e vorba, ci de prostie, prostie crasa. Atata prostie incat nu iti dai seama ca esti penibil. Iar asta e cu adevarat grav. In special cand esti lasat slobod pe lunca sa le mananci ficatii altora.

      Ștergere
    4. Am ras cu lacrimi citind raspunsul tau, pentru ca eu vorbeam cu caracter general. :))) Chiar facusem abstractie de particular citind postarea ta. :))) Genial. Multumesc mult! >:D<

      Ștergere
    5. :) ma bucur ca te-am bine dispus la inceput de week-end. ... chiar daca vorbeam cat se poate de serios :))

      Ștergere
  5. Nu sunt genul care să nu accepte altceva decât propriile convingeri, opinii sau păreri, prin urmare, ascult orice sugestie, observaţie sau sfat. Mai mult, sut dispus dacă este cazul să-mi corijez acţiunea/atitudinea... o singură condiţie, să nu-i zic pretenţie, că sună arogant: să fie ceva constructiv (vorba ta, critică constructivă), adică dacă tot mi se spune că greşesc, păi argumentează cum, unde şi când, iar mai important "luminează-mă" cum se face corect, ne de alta dar doar aşa ca să de dat cu 5 minute mai deştept ca mine, e deja "atac neprovocat" :)
    Bine asta-i valabil la acele "critici spuse între patru ochi, uneori venind chiar de la prieteni (că doar nu-i nici indicat să te laude tot timpul). Referitor la exemplele din articolul tău, repet ce spunea un antecomentator, ţine de educaţie şi poate şi mai mult de autoeducaţie (ca să te citez pe tine)..., gândindu-mă că de la o vreme omul devine capabil să îndrepte tarele unei educaţii cu lacune (aia de până-n 7 ani), evident dacă este cazul...
    Şi DA, în lume deja e infalţie de frustraţi şi dobitoci (veriga lipsă a evoluţiei de la maimuţă la om), mai ales dintr-ăştia, iar pt ei nu există antidot, eventual resemnarea de a trăi printre deşi nu esti dintre... ;)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred ca orice om care stie ca rolul creierului nu e doar acela de a nu-i suna capul a gol, realizeaza ca nu e perfect si ca poate invata de la altii. Totusi, sunt putini oamenii care au abilitatea de a face o critica fara a-l jigni pe celalalt. De regula oamenii cu adevarat inteligenti stiu sa faca asta. Pentru ca ei stiu sa fie modesti, sa nu faca parada.

      Ștergere
  6. Pai de cele mai multe ori cei care practica "sportul" asta sunt cei care au un oarecare avantaj fatza de ceilalti ... sau cred ca il au.

    RăspundețiȘtergere