miercuri, 19 iunie 2013

Digitalul și hârtia

 
Eu citesc mult cărți în format digital. În ultimii ani nu am mai cumpărat decât cărți pe care le-am vrut cu orice preț sau pe cele pe care nu le-am găsit online, deși sunt extrem de puține astfel de cazuri. Nu e aceeași senzație ca atunci când citești o carte reală, de hârtie, clar, dar după un timp te obișnuiești. Eu, de exemplu, ador sa citesc în pat, iar cu laptopul nu e atât de simplu să mă întorc de pe o parte pe cealaltă :)). Dar m-am obișnuit și nu mă mai incomodează. Acum mi se pare ceva normal. Bine, mi-ar prinde bine o tabletă, ar fi mult mai ușor, dar până când s-o întâmpla evenimentul ... dacă s-o întâmpla, mă mulțumesc cu ce am.
Plus că o carte în format electronic ocupă un spațiu nesemnificativ, pe un disc depozitezi și Biblioteca Națională, dacă vrei, și nici nu trebuie să aștepți până ce vreo editură românească se hotărăște să publice vreo carte pe care vrei să o citești. O găsești pe net sigur în altă limbă. 
OK, acum să nu îmi dați în cap cu drepturile de autor. Ar trebui ca din căciula aia de bani pe care o plătește fiecare individ de pe planeta asta pentru accesul la internet, o parte să se verse în drepturile de autor. Nu, nu o să mă simt rău pentru asta. Am renunțat de ceva ani să mai cumpăr cărți pentru că, fie mă trezeam după ce o citeam că am dat banii pe o tâmpenie, fie găseam câte o traducere de doi lei, ori tone de greșeli de tipar de mi se făcea lehamite, fie nu îmi plăcea hârtia etc. Fiecare cu panca lui ... Acum le cumpăr numai pe cele care mi-au plăcut în mod deosebit după ce le-am citit. Aș enumera numai câteva din favoritele mele, Amintiri din casa morților, de Dostoievski , Frumoasa lui Goya și Pământul tuturor de Ibanez, Cartea de la San Michele de Axel Munthe  și încă alte câteva pe care le-am cumpărat abia după ce le-am citit online, ori de pe la biblioteci.
Am renunțat să mă mai duc și la biblioteca orașului pentru că mă seacă cu termenele lor idioate, cărțile sunt distruse, rupte, murdare, subliniate, cu pagini lipsă etc. plus că dai de câte o madamă acolo care îți strică toată ziua afișându-ți o față din aia de zici că a mâncat numai lămâi o săptămână. Eu pricep că toată lumea are probleme și nu poate să fie numai cu zâmbetul pe buze, dar nici nu înțeleg de ce trebuie ceilalți să suporte problemele unora, când nu au nici o vină. Vor vreun soi de solidaritate? Sincer, am întâlnit o singură bibliotecară ”neacră” sau căreia nu i se părea că e un afront personal faptul că vii să împrumuți o carte. Era o scumpă. Cred că și de aia au desființat edilii biblioteca respectivă. Făcea notă discordantă cu restul tagmei bibliotecarelor.
De-a lungul anilor de citit cărți în format electronic am întocmit o scurtă listă de site-uri care au niște colecții impresionante de astfel de cărți ce pot fi citite online sau descărcate pentru citire ulterioară, după preferință.
Pentru interesați:
1. Guttenberg Project. http://www.gutenberg.org/
 
Un forum pe care găsiți o mulțime de titluri în limba română. O mulțime, fără exagerare. Omenii ăia fac o treabă extraordinară digitalizând cărți. E un pic mai dificil de văzut ce e încărcat pentru că trebuie să defilați prin paginile forumului, dar dacă aveți răbdare, o să găsiți multe, multe chestii faine. Nu necesită înregistrare.

 
5. http://www.sursa.md/index.php/cat/c32_-Sarti-electronice-.html

O colecție bunicică  de beletristică și cărți de specialitate de citit exclusiv online.

Astea sunt doar câteva posibilități pentru cărți în limba română și limbi străine, toate testate de mine. Pentru engleză în special, există tone de posibilități.

21 de comentarii:

  1. Mai citesc diverse fragmente literare pe net, dar o carte in format electronic n-am citit pentru ca nu am rabdare. Cu timpul o sa ma obisnuiesc, e chestie de obisnuinta, asa cred.

    RăspundețiȘtergere
  2. Bine de stiut unde sunt de gasit carti in format electronic,eu stiam doar de Scribd.Insa eu nu le suport,ma dor ochii de la computer,ma oboseste,nu e acelasi lucru cu o carte tiparita,pentru mine.Si imi cumpar de la the bookdepository.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred ca e chestie de obisnuinta si cu computerul :)

      Ștergere
    2. Nu stiu,dar daca pot amana macar un an slabirea vederii pana sa ajung la ochelari- adica,in procesul firesc al naturii- ,apoi atunci nu citesc pe computer.Deh, am si eu obsesiile mele.

      Ștergere
  3. Nu sunt fana cartilor in format electronic, ba chiar le urasc. Ador cartile pe hartie, sunt palpabile, le poti oferi cadou, le poti imprumuta,poti primi imprumut, daca sunt ale mele pot sublinia pe ele, pot sa le recitesc si chiar sa le las mostenire. :D
    Bibliotecarele din orasul meu sunt chiar dragute, am mai gasit si eu carti cu pagini lipsa la biblioteca...dar asta e viata, sunt si carti mai noi si de obicei le caut pe acelea. Mentionez ca am grija de cartile imprumutate, si de obicei de orice lucru care nu-mi apartine, ca de aur. :)) Nu mi se pare normal sa returnezi un obiect distrus, am mai patit lucruri de genul cu cartile, am imprumutat una si mi-a fost returnata dupa aproape doua luni foarte sifonata, de la o persoana de la care nu ma asteptam... plus ca atunci cand dau cu imprumutu tot stresez persoana in cauza sa vad daca citeste cartea sau doar o tine la el, sunt enervanta in privinta asta, dar modul meu de a actiona e intemeiat. :)))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu m-am lecuit de imprumutat carti. Dupa ce de vreo cateva ori nu le-am mai primit inapoi, ori le-am primit subliniate, murdare etc. Si nu subliniez pe carti oricat de mult mi-ar placea citatul. copiez pe altceva. poate altul va citi dupa mine si ma va injura :)).
      :)) de imprumutat, recitit subliniat si lasat mostenire poti sa o faci si in format electronic :). Plus ca e mai uror sa transporti o biblioteca digitala decat una pe suport de hartie. La ce imi foloseste ca in casa parintilor am avut o biblioteca fantastica, daca nu am putut sa o iau cu mine? La ce imi foloseste ca mi'am cheltuit pana si ultimul leutz pe carti, daca nu le-am luat cu mine?
      Dar iti inteleg alegerea. si mie mi-a fost destul de greu sa ma adaptez, dar am facut-o.

      Ștergere
    2. Problema e ca odata ce dispozitivele electronice se strica se pierd datele de pe ele, daca nu sunt facute copii de sigurnate, ceea ce fac rar sau niciodata. Mi se pare trist ca peste zece ani copii nu vor mai sti ce e aceea o carte, cartea are viata, e longeviva daca e bine pastrata. Cartea poate deveni artefact, piesa de muzeu, dar un ebook nu prea cred :)). Si eu am multe carti, si sper ca pe cand voi pleca la casa mea sa le iau cu mine, voi face tot psoibilul. Cartile din raft asteapta rabdatoare sa fie citite, nu te striga, nu te agaseaza, pot fi puse usor in rucsaci si nici nu stai cu teama ca ai distrus sau pierdut un aparat de 1000 de lei. Nimeni nu-mi va taia gatul pe strada ca sa-mi smulga cartea din mana, dar daca ma vede cu un e-reader, laptop,telefon scump ori o tableta, exista sanse. :)))) "Cartile sunt preieteni reci, dar siguri" -V. Hugo

      Ștergere
    3. :)) daca e sa facem lista pro si contra digital si hartie, o sa vezi ca se ajunge cam la egalitate. eu am spus clar ca o carte e o carte, fara nici o indoiala, insa digitalul are si el avantajele lui si inca multe. fiecare suport se adapteaza la preferintele, ori nevoile unei anumite categorii de persoane.
      pentru carte nu or sa te taie, dar or sa te taie pentru geanta ... chiar daca ai in ea numai o carte :))

      Ștergere
  4. Ai dreptate si tu (e pacat sa dai banii pe cate o carte pe care sa ajungi sa o urasti pentru ca pur si simplu nu e pe gustul tau), au dreptate si comentatorii de mai sus. Daca ai monitor vechi (cazul meu), ustura ochii. Plus ca esti conditionat de anumita pozitie in care incremenesti daca subiectul te-a "prins". Bibliotecile sunt insuportabile datorita motivelor enumerate de tine. Nu cred sa fi scapat vreunul.
    Oricum, linkurile merita retinute, pentru ca niciodata nu se stie de ce si de unde ai nevoie, nu-i asa? Multumiri. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu stiu daca e numai pacat. Banuiesc ca daca am avea bani la discretie, nu ar mai fi o problema, dar noua, muritorilor de rand, o sa ne treaca prin cap ceva de genul: "Mai bine imi luam aia decat sa dau banii pe porcaria asta.
      Da, la un calculator de birou e mai nashpa, ca trebuie sa stai intr-o singura pozitie: pe scaun. cu laptopul... mai stai si in pat, te mai invarti de pe o parte pe alta, plus ca te poti plimba cu el in brate prin casa :).
      Cat despre ochi... clar depinde si de monitor, dar si de obisnuinta. la inceputuri imi amintesc ca si mie imi lacrimau ochii rau de tot dupa cateva ore. cand am inceput sa lucrez 1o-12 ore pe calculator ... m-am obisnuit obligat, fortat :)

      Ștergere
  5. Şi nu ţi-ai nenorocit ochii cu cititul în format electronic? Pe mine mă oboseşte foarte tare. Acum, sunt varii motivele pentru care oamenii nu mai cumpără cărţi tipărite. Le cam ştim cu toţii. Nici eu nu mai cumpăr, cum o făceam odată. Am mai achiziţionat şi eu cărţi abia după ce le-am citit, dar nu de pe net, ci luate împrumut. Am ţinut să-mi întregesc, de exemplu, opera lui Dostoievki, la care mă uit ca la un tablou. Cunosc sursele prezentate de tine, am încercat şi bibliotecapemobil, dar acolo îţi dau 35 de pagini dintr-o carte, după care te redirecţionează pe site-ul Humanitas să cumperi. Vezi că la ultimul link, ţi-a scăpat un S în loc de C.
    Ah! Ultima carte cumpărată : Pendului lui Foucault, Umberto Eco. Nu mă crezi dacă îţi spun că de trei săptămâni mă chinui s-o citesc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)) Inca nu, Antonele, din fericire. S-au obisnuit, saracii. la inceput plangeam cu spor dupa niste ore, acum e ok si dupa 12 ore.De prin 2001 stau cel putin 8 ore pe zi la pc. Am avut perioade in care veneam acasa dupa 8 ore de pc si mai lucram si acasa pana pe la miezul noptii.
      De Dostoievski si pe Ibanez am cumparat si eu aproape toata opera.
      La link nu mi-a scapat nimic. Asa e adresa lor, eu doar am dat copy-paste. Si eu m-am uitat ciudat la inceput, dar am vazut ca ... e de la ei :)
      Mi-ai zis de carte. De ce? E dificila, plictisitoare, ori nu ai timp?

      Ștergere
    2. no, ca te-am botezat. scuze, Antonela.

      Ștergere
    3. E o carte densă de informaţii, de trimiteri, de simboluri, de noţiuni, ceea ce mă determină pe mine să caut informaţii suplimentare la trimiterile despre care aminteşte Umberto Eco. N-am citit până acum o carte atât de încet, mă deranjează că este împărţită, se schimbă tema, timpul, apar multe pasaje din jurnal, pe care încerc să le leg de firul narativ al romanului. Trebuie să înţelegi la nivel enciclopedic totul. Am abandonat-o, am reluat-o, acum iar zace la căpătâi.

      Ștergere
  6. Multumesc de recomandare!
    Este bine sa ai "pile" si cineva sa te informeze! :))
    Zi frumoasa Tina!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)) si ce pile ti-ai tras :))).
      cu placere, Minnie. zi frumoasa si tie.

      Ștergere
  7. Da, sunt trei factori: vedere+monitor+obisnuinta.
    Daca ar fi sa aleg dpdv al confortului si senzatiei, clar as alege cartea pe suport de hartie, dar indeplinind anumite conditii de calitate, insa pe de alta parte digitalul are avantajele sale pe care le-am enumerat deja.

    RăspundețiȘtergere
  8. eu nu am citit inca pe telefon pentru ca nu am avut ocazia. de regula citesc acasa si atunci nu mai e nevoie de telefon, dar mi-am descarcat niste aplicatii e-book pe telefon. sa fie acolo ... in caz de :)
    pai ai ustensile pentru legat carti? stii ca e o intreaga arta acolo :). eu legam dosare la serviciu cu niste ani in urma, cam stiu care-i tehnica :))

    RăspundețiȘtergere
  9. Găsisem niște tutoriale pe net, îmi făcusem un fel de presă pentru lipit, dar nu prea mi-a ieșit partea cu legatul. În plus, nu știu ce se folosește la lipit, dar eu am pus aracet și ba se scurgea că puneam prea mult, ba nu se lipea că puneam prea puțin. :) Așa că am preferat legatul cu arc, nici nu costă prea mult și nici nu-mi ia mult timp. Asta doar pentru cărțile din care trebuia să învăț pentru vreun examen (m-am obișnuit să subliniez ce trebuie să rețin), pe celelalte le citesc pe telefon.

    RăspundețiȘtergere
  10. Cu arc e mult mai simplu, clar. Noi legam cu atza, iar pentru lipit se folosea o solutie ... cam ca aracetul, dar nu era aracet. nu stiu ce naiba era. da, pe manuale si cursuri si eu subliniam, daca erau ale mele., sare in ochi rapid ce iti trebuie :))

    RăspundețiȘtergere