joi, 18 august 2011

Iubire de ape

Imi place marea. Cui nu-i place? Dar mie imi place marea suparata, nervoasa si revoltata. Nu imi place marea doar pentru posibilitatile pe care le ofera ci imi place revolta din ea si forta pe care o emana, sentimentul de nimicnicie pe care il traiesc in fata unei astfel de manifestari de forta. O furtuna pe mare iti ofera o experienta de neuitat, o combinatia fantastica intre  acustic, vizual si olfactiv. 
Asa l-am descoperit  in urma cu multi ani pe Aivazovski, pictorul furtunilor marine. Nu ca toate picturile lui ar reprezenta marea pe timp de furtuna, dar mai mult de jumatate din lucrarile lui au ca subiect marea, marea revoltata, marea calma, marea noaptea, marea… marea … marea.
E uimitoare tehnica lui de a reda  jocul de lumina, umbrele, lumina difuza a soarelui la rasarit si apus  sau lumina lunii,  lumina care se reflecta in valuri, lumina patrunzand printre nori, ceata,  spuma marii, precum si reflectarea obiectelor in apa. 
Aivazovski, Ivan, (1817 – 1900) a fost un pictor rus de origine armeana, cunoscut in special pentru lucrarile sale cu caracter marin, lasand peste 6000 de lucrari in care a reusit sa transmita prin intermediul penelului poezia naturii, stari si sentimente. De-a lungul timpului, multi au considerat ca fiind melodramatic faptul ca sute de lucrari din bogata sa colectie au ca subiect marea. Capacitatea sa extraordinara de a picta apa, aerul si lumina intr-un mod atat de natural l-au făcut pe papa Grigore al XVI-lea sa cumpere “Haosul” pe care l-a expus la Vatican, unde erau expuse numai picturile marilor artişti.
Aivazovski a reusit sa redea cu maiestrie schimbarile “de dispozitie” ale marii, incat eu pot sa trag doar o concluzie: a iubit cu pasiune marea, dar a avut si harul de a putea pune pe panza aceasta iubire nemasurata. Iubirea nu e de ajuns fara ceva in plus, iar el a avut acel ceva, l-a avut din plin.
 
 

3 comentarii:

  1. Ce bucurie mi-ai facut! Spre rusinea mea nu stiam de lucrarile lui Aivazovski, dar ochii mei s-au bucurat nespus astazi.
    Si mie imi place marea. Marea cu plaja pustie, in anotimpuri in care nu-s vizitate de turisti. Cu nori amenintatori si nuante de gri si albastru. Cu sunete de valuri pe care sa te chinui sa le descifrezi. Cea mai frumoasa amintire de la mare o am dintr-un februarie infrigurat in care marea era acolo doar pentru mine.

    RăspundețiȘtergere
  2. Si eu am scris despre Mare , am cunoscut marea in toate ipostazele , sunt scafandru si am fost de foarte multe ori pe Mare , am prins furtuni in larg iar in acele momente nu te mai rogi la Dumnezeu te rogi ca Marea sa fie induratoare...

    RăspundețiȘtergere
  3. Ma bucur ca nu sunt singura careia ii plac astfel de lucruri. stiti, unii ne gasesc ciudati.lol in general lumea adora marea calma, numai buna pentru baie. noi suntem pe dos. :)
    si, domnule scafandru ...va invidiez!!!! pentru ca puteti vedea lumea aceea mirifica de sub ape, ascunsa noua, muritorilor de rand.

    RăspundețiȘtergere