marți, 2 august 2011

Lume de usi inchise

E greu cand trebuie sa renunti la ceva ce nu vrei sa renunti. E dureros sa fii obligat, sa simti ca ai epuizat toate posibilitatile si variantele, sa te izbesti de zid la fiecare incercare, zid pe care nu poti sa-l sari pentru ca esti prea mic, dar nici sa-l ocolesti pentru ca nu-i cunosti limitele si ai obosit sa tot incerci sa-i gasesti capatul. Cred ca nu exista ceva mai frustrant decat sa simti ca nu mai poti sa faci nimic pentru ca deja ai incercat totul, sa stai ca un mort cu ochii vii, constient de ceea ce se intampla in jurul tau, dar incapabil sa actionezi pentru ca nu mai stii ce ai putea sa faci. Deja ai facut totul. 
Nu merita sa lupti pentru o cauza pierduta, spunea cineva. Dar daca acea cauza, care e considerata a fi pierduta, pentru tine reprezinta cel mai important lucru? Ce faci cu speranta care in ciuda a tot si a toate nu vrea sa moara si te impinge mereu inainte ca … poate, poate? Cum sa renunti la visul tau cand stii ca poti, ca esti capabil, ca e posibil? Se zice ca norocul si-l face omul cu mana lui. Nu cred. Cred ca depinde si de sansa, sansa de a te afla la locul potrivit in momentul potrivit. Iar daca ai riscat si ai pierdut de cateva ori, iti pierzi curajul, ti-e teama. Teama de inca o dezamagire, de inca un regret, de alta disperare. E ca si cum ai fi prizonier in lumea considerata libera. Nu vrei, dar esti obligat de imprejurari sa alegi ceea ce nu vrei pentru ca nu exista alternativa. E un singur drum, iar tu esti obligat sa mergi. Sa croiesti alt drum … nu te lasa. Deci ce-ti ramane de facut tie, persoana considerata libera sa decida pentru propria viata cand te-au urcat in copac, ti-au luat scara si au taiat  crengile? Doar … sa sari, nu? Si dupa … Dumnezeu cu mila.
Se mai zice ca atunci cand Dumnezeu inchide o usa, deschide o fereastra. In acest caz lumea ar trebui sa fie plina de usi inchise si ferestre deschise, dar ma indoiesc ca este loc pentru atatea ferestre. Mai degraba cred ca e loc pentru usi. E mai usor sa inchizi decat sa deschizi. Traim intr-o lume de usi inchise, cu ideea gresita ca putem sa alegem si sa decidem pentru noi insine. E doar o mare minciuna. Praf in ochi.  
"You know that's true
You can shake your head but I can prove
I've seen things through your eyes
You think you win but in the end you lose.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu